Administrația Prezidențială nu mai are, în actualul mandat, un consilier pe sănătate publică, o poziție-cheie în perioade de criză, care a funcționat timp de aproape un deceniu la Palatul Cotroceni. Decizia ridică semne de întrebare privind modul în care România tratează sănătatea publică în ansamblul politicilor de stat.

În timpul pandemiei de COVID-19, funcția de consilier prezidențial pe sănătate publică a fost deținută de dr. Diana Păun, medic endocrinolog, una dintre vocile constante în comunicarea medicală și în dialogul dintre Palatul Cotroceni, Ministerul Sănătății și instituțiile implicate în gestionarea crizei.Departamentul de sănătate publică din cadrul Administrației Prezidențiale a coordonat atunci teme precum vaccinarea, prevenția bolilor cronice și sănătatea mintală.

După reorganizarea echipei prezidențiale, această funcție nu a mai fost reînnoită, iar în structura actuală a Președinției nu există nicio poziție dedicată sănătății publice.Absența acestei expertize medicale la nivel decizional este considerată de specialiști un risc strategic, într-un context european în care sănătatea a devenit o dimensiune a securității naționale.

Uniunea Europeană a adoptat recent o strategie privind pregătirea pentru următoarea criză sanitară, care tratează medicamentele, vaccinurile și echipamentele medicale ca „bunuri geostrategice”. În acest cadru, lipsa unei reprezentări medicale la nivel prezidențial poate limita capacitatea României de a participa activ la elaborarea și coordonarea politicilor europene de sănătate.