
În timp ce România este în stare de alertă energetică, vecinii bulgari câștigă milioane dintr-un mecanism pe care statul român nu a fost capabil să îl prevină. Țara noastră exportă energie aproape gratis la prânz, iar seara o importă la prețuri de sute de ori mai mari, după ce aceasta este stocată în bateriile construite în Bulgaria.
România a ajuns într-o situație paradoxală: produce energie ieftină în timpul zilei, dar este obligată să o cumpere înapoi la prețuri uriașe în orele de vârf de consum. Datele din piața de energie arată că, imediat după declararea stării de alertă energetică, prețul electricității a coborât până la aproximativ 2,7 lei/MWh la prânz, pentru ca în jurul orei 20:00 să urce la aproape 1.100 lei/MWh, o diferență de peste 400 de ori.
Cei care profită sunt operatorii de sisteme de stocare din Bulgaria și marii traderi internaționali. Ei cumpără energia ieftină produsă inclusiv de parcurile fotovoltaice din România, o stochează în baterii de mare capacitate și o revând seara, când România ajunge să importe masiv energie pentru a acoperi consumul.
Bulgaria a investit agresiv în capacități de stocare și a ajuns la aproape 2.500 MWh, în timp ce România dispune de aproximativ 600 MWh. Diferența se vede direct în facturile comerciale: numai în aprilie 2026, România a exportat energie către Bulgaria în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, dar a importat ulterior energie de aproape 33 de milioane de euro.
Potrivit datelor din piață, aproximativ 80% din energia importată de România în ultima lună provine din Bulgaria, semn că dependența de vecinii de la sud de Dunăre a devenit una structurală.
Explicația este simplă: România nu a dezvoltat suficiente sisteme de stocare, deși avertismentele și promisiunile există de ani de zile. În schimb, Bulgaria a folosit inclusiv fonduri europene pentru a construi unele dintre cele mai mari instalații de baterii din Uniunea Europeană, transformând surplusul de energie ieftină din regiune într-o afacere extrem de profitabilă.
Rezultatul este că, în plină criză energetică, România nu doar că pierde bani, ci finanțează indirect profiturile companiilor care au investit la timp în tehnologiile pe care autoritățile române le-au promis, dar nu le-au livrat.