Economia României a intrat în teritoriul negativ. PIB-ul a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, potrivit INS. Taxele mai mari și inflația au redus banii rămași în buzunarele românilor, iar consumul și activitatea economică au fost lovite.
În primul trimestru, economia a scăzut cu 1,2% față de T1 2025, iar în trimestrul al doilea declinul a fost de 0,4%. Pe seria ajustată sezonier, scăderea din primul semestru ajunge la 1,6%, iar PIB-ul din T2 este cu 2% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Guvernul a majorat TVA standard de la 19% la 21% și a modificat mai multe taxe și contribuții, măsuri care au redus și mai mult puterea de cumpărare. România are deja cea mai mare povară fiscală pe salarii din UE: 41,5% din salariul brutajunge la stat, față de 29,1% media europeană, potrivit datelor Eurostat pentru 2025.
În paralel, prețurile continuă să apese gospodăriile. În iulie, serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%. Motorina a fost mai scumpă cu 30,7%, benzina cu 23,15%, iar chiriile au crescut cu 42,48%.
Românii plătesc mai mult, consumă mai puțin, iar economia scade.
După doi ani de creștere economică slabă, România intră în a doua jumătate a lui 2026 cu un PIB pe minus și cu o economie apăsată simultan de taxe, inflație și scăderea consumului.
