63% dintre respondenți consideră că „cei mai buni ani sunt în urmă”, iar 77% cred că generațiile viitoare vor avea o viață mai grea.

Nemulțumirea este accentuată de percepția unui declin democratic, 76% dintre europeni afirmând că democrația din țara lor se degradează, în timp ce, în majoritatea statelor analizate, cetățenii consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită. Țările Nordice au înregistrat cele mai scăzute cote de neîncredere, procentajele cele mai mari fiind în România (91%), Grecia (88%) și Bulgaria (86%).

În același timp, peste 70% dintre europeni își doresc guverne mai ferme și susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice.

The post Europenii se declară nemulțumiți de propriile guverne. Sondajul bombă pentru viitorul Europei appeared first on Vox1.ro.

Documentul se bazează pe patru piloni de acțiune și include instrumente pentru statele membre în vederea stimulării pieței imobiliare și îmbunătățirii accesului la locuințe.

În România, realitatea merge în direcția opusă. În ultimul an, facilitățile fiscale pentru locuințele accesibile au fost eliminate, iar TVA a fost majorată de la 9% la 21%, măsură care a scumpit direct locuințele noi cu mii sau zeci de mii de euro, ceea ce face ca prețurile considerate inaccesibile să devină cu adevărat prohibitive.

Iar măsurile de austeritate nu se opresc aici. Peste acest șoc, Guvernul Bolojan anunță noi taxe și impozite mai mari pe proprietate, chiar de la 1 ianuarie.

The post UE lansează un plan pentru locuințe accesibile, în timp ce Guvernul Bolojan vrea taxe mai mari pe proprietate  appeared first on Vox1.ro.

Potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, planul discutat ar include pentru Ucraina garanții de securitate „de tip Articolul 5”, iar „aproximativ 90%” dintre puncte ar fi deja agreate, însă problemele de teritoriu rămân în dispută. Aceiași oficiali au avertizat că „aceste garanții nu vor rămâne pe masă pentru totdeauna”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că este dispus să renunțe la obiectivul aderării la NATO dacă Ucraina primește garanții ferme din partea SUA, Europei și altor parteneri. „De la început, dorința Ucrainei a fost să intre în NATO… Este deja un compromis din partea noastră”, a declarat Zelenski, subliniind că garanțiile trebuie să fie obligatorii din punct de vedere juridic.

În continuare, principalul blocaj rămâne legat de teritoriu: Rusia cere retragerea forțelor ucrainene din zone din Donbas aflate încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge cedările teritoriale.

The post Trump spune că acordul de pace Ucraina-Rusia e „mai aproape ca niciodată”, după discuțiile de la Berlin appeared first on Vox1.ro.

Potrivit surselor citate de Reuters, Washingtonul a transmis lui Zelenski că dorește ca Ucraina să accepte un cadru negociat de administrația Trump pentru încheierea conflictului, cadru care ar include cedări teritoriale și reducerea efectivelor armatei ucrainene.

Financial Times scrie că proiectul de acord prevede reducerea la jumătate a dimensiunii armatei, renunțarea la anumite categorii de armament și limitări asupra armelor cu rază lungă de acțiune, în schimbul unor garanții de securitate din partea Statelor Unite.

Conform informațiilor publicate de FT și de presa ucraineană, planul mai conține și prevederi politice sensibile: recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială de stat în Ucraina și acordarea unui statut oficial structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse. Surse oficiale de la Kiev, citate de ziar, consideră că documentul răspunde aproape integral cerințelor maximaliste ale Kremlinului și îl califică drept inacceptabil în forma actuală.

Pe dimensiunea teritorială, Axios relatează că proiectul ar consfinți controlul de facto al Rusiei asupra întregului Donbas – regiunile Luhansk și Donețk – inclusiv asupra unor zone pe care Ucraina le controlează încă în prezent, aceste teritorii urmând să devină formal zonă demilitarizată, fără desfășurare de trupe ruse. În regiunile Herson și Zaporijia, liniile actuale de front ar fi în mare măsură înghețate, Rusia urmând să restituie doar o parte din teritoriu, sub rezerva negocierilor. În același timp, Statele Unite și alte țări ar recunoaște Crimeea și Donbasul ca teritoriu rusesc legitim, fără a obliga însă Ucraina să facă această recunoaștere.

Politico, citând un oficial de rang înalt de la Casa Albă, relatează că administrația Trump speră să finalizeze un document-cadru privind încetarea războiului până la sfârșitul lunii noiembrie – posibil chiar în această săptămână – într-un format negociat în principal între Washington și Moscova, în timp ce Ucraina și aliații europeni sunt informați ulterior.

Pe fondul acestor dezvăluiri, Volodimir Zelenski a comentat public informațiile despre „planul Trump” de pace, subliniind că Ucraina este deschisă la inițiative pe care le consideră corecte. „Partea ucraineană susține fiecare propunere puternică și justă de a încheia războiul. Doar președintele Trump și Statele Unite ale Americii au suficientă putere pentru ca războiul să se încheie în sfârșit”, a declarat acesta, potrivit Gândul. Zelenski a salutat și oferta președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a pune la dispoziție o platformă de discuții și a spus că Ucraina este „gata să lucreze în orice alte formate substanțiale care pot da rezultate”.

The post Presiune pentru un plan de pace în Ucraina, cu cedări teritoriale și reducerea armatei appeared first on Vox1.ro.

Partidul liberal-progresist Democrații 66 (D66) a devenit cel dintâi partid din Țările de Jos, obținând 16,9% din voturi. La cârma câștigătorului alegerilor olandeze se află Rob Jetten, un politician în vârstă de 38 de ani, pe cale să devină primul prim-ministru homosexual declarat din Țara Lalelelor. Cu 0,2% mai puține voturi față de D66 a obținut Partidul pentru Libertate (PVV) condus de veteranul Geert Wilders, foarte cunoscut pentru retorica sa anti-imigrație și favoritul acestei curse. 

Atât D66, cât și PVV, au obținut fiecare aproximativ 1,7 milioane de voturi, câte 26 de mandate în viitorul Legislativ olandez. Dacă D66 a cunoscut o ascensiune spectaculoasă, obținând cu 17 locuri mai mult în comparație cu 2023, pentru partidul lui Wilders rezultatul din 29 octombrie a fost echivalent cu o semi-înfrângere, PVV pierzând 11 mandate față de scrutinul anterior. 

Pe locul al treilea s-a situat Partidul pentru Libertate și Democrație (VVD), care a obținut 22 locuri în noul Parlament, în timp ce alianța Green-Left-Labour a lui Frans Timmermans va avea 20 de mandate, mult sub așteptări, ceea ce a și provocat demisia fostului vicepreședinte al Comisiei Europene. Cea de-a cincea formațiune care a intrat în noul Legislativ este Apelul Creștin-Democrat (CDA), cu 18 mandate. 

În pofida surprizelor, pe de o parte ascensiunea D66, iar pe de alta, rezultatele dezamăgitoare obținute de dreapta populistă, respectiv de alianța stângistă a lui Timmermans, un lucru este cert: fragmentarea scenei politice olandeze continuă. 

The post Wilders și Timmermans, marii pierzători ai alegerilor olandeze appeared first on Vox1.ro.

Ministrul de Externe ungar, Péter Szijjártó, a declarat, referitor la posibila interdicție de a se beneficia de gazul rusesc drept, că, prin programul RePowerEU, „Comisia Europeană ignoră complet faptul că această reglementare distruge securitatea energetică a statelor membre Uniunii Europene”. Propunerea, promovată de Bruxelles și susținută de majoritatea guvernelor din blocul occidental, urmărește să rupă legăturile energetice cu Moscova până în anul 2027.

Publicația „The European Conservative” notează faptul că Ungaria are un contract pe termen lung cu Gazprom, valabil până în 2036, care garantează prețuri stabile și o aprovizionare sigură. Încheierea forțată a acestui acord ar produce prejudicii considerabile economiei ungare: activitatea fabricilor oprită, costuri energetice crescute și pierderea competitivității industriale.

The post Tensiuni la Bruxelles: Ungaria, pregătită să dea în judecată Comisia Europeană appeared first on Vox1.ro.

Într-o întâlnire la Casa Albă, Trump a avertizat că Washingtonul „nu va pierde timpul” ajutând Argentina dacă partidul lui Milei nu va câștiga alegerile, relatează BBC. Liderul american a recunoscut, astfel, că pachetul de ajutor, destinat calmării crizei valutare din Argentina, are și o miză politică, ceea ce mai multe surse internaționale consideră un gest controversat. În trecut, Donald Trump a denunțat ingerințele străine în alegerile desfășurate în alte state.

Declarațiile vin în contextul în care partidul lui Milei, La Libertad Avanza, a înregistrat rezultate sub așteptări în recentele alegeri provinciale din Buenos Aires. Președintele in funcție al Argentinei se confruntă acum cu două teste majore: alegerile parlamentare din 26 octombrie și scrutinul prezidențial din 2027.

Analiștii consideră că politicile dure de austeritate promovate de Milei au afectat nivelul de trai al populației, diminuându-i publicul. Potrivit sondajelor, popularitatea președintelui argentinian este în scădere.

The post Trump pune presiune pe Argentina: ajutorul SUA, condiționat de victoria lui Milei appeared first on Vox1.ro.

„Până în 2030, Europa are nevoie de o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”, se precizează în documentul de șaisprezece pagini, care urmează să fie prezentat liderilor UE în cursul săptămânii viitoare. 

O Rusie „militarizată” reprezintă o „amenințare persistentă la adresa securității europene”, se mai afirmă în documentul dat publicității. 

Pe scurt, în următorii cinci ani, statele-membre trebuie să fie pregătite din punct de vedere al capacităților militare, documentul precizând nouă domenii cheie care trebuie dezvoltate: apărarea antiaeriană și antirachetă, mijloace de sprijin, mobilitate militară, sisteme de artilerie, AI și cibernetică, rachete și muniție, drone și antidrone, luptă terestră și maritimă. Potrivit calendarului, aceste proiecte ar trebui să fie demarate în prima parte a anului viitor. 

De asemenea, această foaie de parcurs prevede alte trei proiecte considerate critice: Eastern Flank Watch, European Air Shield și Defence Space Shield, pe care guvernul UE le dorește aprobate până la finalul acestui an. 

Un alt obiectiv prezentat în documentul Comisiei este ca, până la sfârșitul anului 2027, minimum 40% din achizițiile în sectorul apărării să reprezinte contracte comune, adică de două ori mai multe față de prezent. Totodată, până în 2028, cel puțin 55% din achizițiile de arme trebuie să provină de la companii situate în UE și Ucraina, solicită imperativ Executivul european.

The post UE se pregătește de război. Ce document se află pe masa Comisiei Europene appeared first on Vox1.ro.

„Alegerile se apropie, este perioada campaniei electorale și simt o mare responsabilitate față de Olanda și alegătorii PVV”, a afirmat șeful PVV pe X.

Anunțul său vine la câteva zile după ce și-a suspendat activitățile electorale, în urma unor informații privind un posibil atentat terorist al cărui țintă ar fi fost, printre alți oameni politici, inclusiv prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever.

Wilders anulase mai multe dezbateri și evenimente publice după ce responsabilul național pentru combaterea terorismului și siguranță a precizat public că politicianul naționalist era una dintre țintele vizate de gruparea teroristă.

Wilders, cunoscut pentru vederile sale anti-imigraționiste, a precizat că trăiește sub protecție permanentă de mai bine de două decenii din cauza „nenumăratelor amenințări cu moartea de toate felurile”, potrivit declarațiilor sale citate de Euronews.

The post Liderul Partidului Libertății din Olanda își reia activitatea. Primise informații că va fi victima unui atac terorist appeared first on Vox1.ro.

Șeful statului a afirmat că va „continua să servească Franța” și a respins din nou apelurile la alegeri legislative anticipate, mesaj transmis în contextul vizitei sale în Egipt. 

„Țara are nevoie de stabilitate”, a spus el, criticând partidele rivale pentru tentația de a „provoca turbulențe politice”.

Emanuel Macron l-a desemnat vineri, din nou, pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru. Acesta a demisionat inițial la 24 de ore după ce a format noul guvern. 

Moțiunile de cenzură au fost depuse de partidele La France Insoumise și Rassemblement National. Votul ar putea avea loc joi, anunță presa franceză. 

În mai puțin de doi ani, cinci șefi ai guvernului au demisionat sau au fost înlăturați de Parlament.

Cu toate acestea, Macron refuză dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate, chiar dacă nu mai are majoritate.

The post Macron refuză să demisioneze, în timp ce două moțiuni de cenzură vizează deja noul Guvern appeared first on Vox1.ro.