Sectorul 6, cu 325.759 de locuitori, este cea mai mare comunitate din România rămasă fără un primar ales. Administrația este condusă în prezent de un primar interimar, în timp ce locuitorii așteaptă organizarea scrutinului prevăzut de lege.

Pe lista unităților administrativ-teritoriale fără primar se mai află orașele Huedin, Flămânzi și Lehliu-Gară, precum și 15 comune din mai multe județe. Mandatele edililor au încetat din motive diferite: demisii, decese, condamnări, incompatibilități, imposibilitatea exercitării funcției timp de șase luni sau pierderea calității de membru al partidului pe listele căruia au fost aleși.

În același timp, în alte trei localități – municipiul Mangalia și comunele Mihălășeni și Zănești – ordinele de încetare a mandatelor au fost contestate în instanță, iar procesele sunt încă pe rol.

Conform legislației electorale, data alegerilor locale parțiale este stabilită de Guvern, iar acestea trebuie organizate în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă a încetării mandatului. În cazul Sectorului 6, acest termen a fost depășit, iar unul dintre cele mai populate sectoare ale Capitalei continuă să nu aibă un primar ales prin votul cetățenilor.

The post Sectorul 6, fără primar de aproape 8 luni. Guvernul a depășit termenul legal, iar peste 325.000 de bucureșteni încă așteaptă alegeri appeared first on Vox1.ro.

Criza energetică afectează tot mai puternic sistemul național. Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă este oprită, iar autoritățile urmăresc evoluția nivelului Dunării, existând îngrijorări și în privința funcționării Unității 2. În aceste condiții, România este nevoită să se bazeze mai mult pe importuri și pe achiziții de energie la prețuri ridicate.

Dacă situația nu se stabilizează în perioada următoare, furnizorii ar putea fi obligați să încheie contracte la tarife mai mari pentru sezonul rece, costuri care se vor regăsi ulterior în facturile plătite de populație și de companii.

Estimările din sector arată că facturile la energie electrică ar putea crește cu până la 20%, în funcție de evoluția pieței și de prețurile la care furnizorii își vor asigura energia.

Presiunea vine într-un moment în care România se află deja printre statele europene cu cele mai ridicate prețuri la electricitate. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, energia electrică s-a scumpit cu aproape 60% în ultimii ani, afectând atât bugetele familiilor, cât și costurile suportate de companii.

Specialiștii avertizează că, dacă debitul Dunării va continua să scadă, problemele din sistemul energetic se pot accentua. Deși autoritățile nu vorbesc despre riscul unor pene generalizate de curent, evoluția din următoarele săptămâni va fi decisivă pentru prețurile pe care românii le vor plăti în sezonul rece.

În lipsa unor măsuri suplimentare de sprijin pentru consumatori, toamna și iarna ar putea aduce un nou val de scumpiri la energie, peste presiunea deja exercitată de inflație și de creșterea costului vieții.

The post Facturile la energie explodează din nou: românii ar putea plăti cu până la 20% mai mult din această toamnă appeared first on Vox1.ro.

România a ajuns într-o situație paradoxală: produce energie ieftină în timpul zilei, dar este obligată să o cumpere înapoi la prețuri uriașe în orele de vârf de consum. Datele din piața de energie arată că, imediat după declararea stării de alertă energetică, prețul electricității a coborât până la aproximativ 2,7 lei/MWh la prânz, pentru ca în jurul orei 20:00 să urce la aproape 1.100 lei/MWh, o diferență de peste 400 de ori.

Cei care profită sunt operatorii de sisteme de stocare din Bulgaria și marii traderi internaționali. Ei cumpără energia ieftină produsă inclusiv de parcurile fotovoltaice din România, o stochează în baterii de mare capacitate și o revând seara, când România ajunge să importe masiv energie pentru a acoperi consumul.

Bulgaria a investit agresiv în capacități de stocare și a ajuns la aproape 2.500 MWh, în timp ce România dispune de aproximativ 600 MWh. Diferența se vede direct în facturile comerciale: numai în aprilie 2026, România a exportat energie către Bulgaria în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, dar a importat ulterior energie de aproape 33 de milioane de euro.

Potrivit datelor din piață, aproximativ 80% din energia importată de România în ultima lună provine din Bulgaria, semn că dependența de vecinii de la sud de Dunăre a devenit una structurală.

Explicația este simplă: România nu a dezvoltat suficiente sisteme de stocare, deși avertismentele și promisiunile există de ani de zile. În schimb, Bulgaria a folosit inclusiv fonduri europene pentru a construi unele dintre cele mai mari instalații de baterii din Uniunea Europeană, transformând surplusul de energie ieftină din regiune într-o afacere extrem de profitabilă.

Rezultatul este că, în plină criză energetică, România nu doar că pierde bani, ci finanțează indirect profiturile companiilor care au investit la timp în tehnologiile pe care autoritățile române le-au promis, dar nu le-au livrat.

The post România își vinde curentul aproape gratis și îl cumpără înapoi de sute de ori mai scump. Bulgaria face profit uriaș din slăbiciunea sistemului energetic românesc appeared first on Vox1.ro.

Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, fără vânzările de autovehicule și motociclete, a scăzut cu 7,3% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, în seria ajustată sezonier. În seria brută, declinul a fost de 5,7%.

Datele arată că este cea mai accentuată contracție de la începutul actualei perioade de scădere, începută în august 2025. După ce în iulie anul trecut comerțul cu amănuntul încă înregistra o creștere anuală de 3,5%, indicatorul a intrat pe minus și nu și-a mai revenit.

INS subliniază că aceste statistici sunt calculate la prețuri comparabile, ceea ce înseamnă că efectul inflației este eliminat. Cu alte cuvinte, românii nu doar că plătesc mai mult, ci cumpără efectiv mai puține produse decât în urmă cu un an.

Scăderea consumului este unul dintre cei mai importanți indicatori ai încetinirii economiei, în condițiile în care cheltuielile populației reprezintă principalul motor de creștere economică al României. Datele publicate de INS confirmă că, după aproape un an de declin, apetitul de consum al românilor continuă să se deterioreze.

The post Românii strâng cureaua: consumul s-a prăbușit la cel mai scăzut nivel din ultimele 11 luni appeared first on Vox1.ro.

Adrian Câciu afirmă că România traversează deja o perioadă de contracție economică, însă Guvernul evită să recunoască acest lucru și vorbește despre o simplă stagnare.

„Este a 11-a lună consecutivă de scădere abruptă a consumului. Îi mai aud pe unii care neagă recesiunea, o «pansează» ca stagnare, extrag din context elemente din comunicatul Fitch și se referă la deficit. Uită însă să vadă contracția de 0,6% prognozată de agenția de rating”, a declarat fostul ministru al Finanțelor.

Acesta susține că bugetul de stat a fost construit pe o creștere economică de 1%, în timp ce estimările actuale indică o contracție de 0,6%, diferență care, în opinia sa, arată că situația reală a economiei este mult mai gravă decât cea prezentată oficial.

Câciu l-a atacat și pe premierul interimar Ilie Bolojan pentru explicațiile privind scumpirea carburanților. Potrivit deputatului PSD, afirmația că prețurile au crescut pentru că românii merg în concediu la mare este contrazisă chiar de datele oficiale privind consumul.

„Îl aud pe Bolojan motivând că prețul combustibilului este ridicat pentru că merg românii la mare, deși din comunicatul INS se vede că consumul de combustibil scade”, a afirmat Adrian Câciu.

Declarațiile fostului ministru vin într-un moment în care economia este afectată de consum redus, inflație ridicată și măsuri de austeritate, iar disputa privind starea reală a economiei se amplifică.

The post Fost ministru al Finanțelor: Guvernul ascunde recesiunea appeared first on Vox1.ro.

”Avem în plan limitarea consumului pentru clienții industriali conectacți la sistemul național. Mâine vom avea o ședință extraordinară în care să aprobăm aceste tranșe și ca Transelectrica să poată lua aceste măsuri cu o notificare de 24 de ore”, a transmis Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, momentan consumatorii casnici, spitalele, sanatoriile și infrastructurile critice vor fi exceptate de la aceste restricții. În schimb, companiile mari vor putea fi obligate să își reducă drastic activitatea sau chiar să își oprească producția dacă situația din sistemul energetic se deteriorează.

The post Criza energetică escaladează: Guvernul permite Transelectrica să taie curentul marilor consumatori appeared first on Vox1.ro.

Proiectul prevedea reechilibrarea debitului Dunării, astfel încât centrala nucleară să aibă apă suficientă chiar și în perioade de secetă. Avea avizele necesare și documentația aprobată, însă totul s-a împotmolit înainte de lansarea licitației, iar din 2024 nu s-a mai făcut nimic.

Rezultatul îl plătește acum întreaga țară: reactoare oprite, energie pierdută și măsuri de avarie, în timp ce un proiect strategic a fost lăsat să zacă în sertarele statului. Cernavodă este încă o dovadă că, în România, autoritățile nu previn crizele, ci le privesc pasiv până când devin dezastru.

The post Cernavodă, victima nepăsării. Proiectul care putea preveni criza a fost lăsat să adune praf în sertare appeared first on Vox1.ro.

Ani la rând au fost închise fabrici, capacități de producție și sectoare industriale, iar consecințele se văd acum în cifre. România importă tot mai mult pentru că produce tot mai puțin. De la alimente și materiale de construcții până la produse industriale, ceea ce altădată era fabricat în țară este cumpărat acum din străinătate.

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, avertizează că românii consumă mai mult decât poate produce economia. Diferența este acoperită prin importuri, iar exporturile nu reușesc să țină pasul. Rezultatul este un deficit extern uriaș și o dependență tot mai mare de finanțarea din afara țării.

„Importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate”, avertizează oficialul BNR. Cu alte cuvinte, banii românilor susțin economiile altor state, în timp ce România pierde investiții, locuri de muncă și capacități de producție.

Avertismentul BNR transmite un mesaj clar: dezechilibrele economiei nu s-au încheiat odată cu reducerea deficitului bugetar. Atât timp cât România continuă să consume ceea ce nu mai produce și să depindă de importuri, criza economică rămâne departe de final.

The post Avertisment sumbru de la BNR: Criza nu se termină. România plătește prețul fabricilor închise și al economiei trăite din importuri appeared first on Vox1.ro.

„Măsurile de protecție instituite prin această lege vizează declararea stării de criză pe piața petrolieră, reducerea accizei la motorină, plafonarea adaosului comercial, interzicerea temporară a exporturilor de motorină fără avizul prealabil al Ministerului Energiei pentru securizarea prioritară a consumului intern și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru marile companii petroliere”, a precizat șeful statului.

Astfel, legea urmărește să limiteze creșterea prețurilor la pompă și să asigure prioritar necesarul de motorină pentru consumul intern, chiar dacă acest lucru înseamnă restricții temporare pentru exportatori și o taxă suplimentară pentru companiile mari din domeniul petrolier.

Cea de-a doua lege prelungește până la 30 septembrie 2026 termenul până la care pot fi achiziționate anumite locuințe cu TVA redusă de 9%. Măsura îi vizează pe cumpărătorii care au încheiat precontracte până la 31 iulie 2025 și au fost afectați de blocajele provocate de atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, astfel încât aceștia să nu fie obligați să achite TVA majorată

The post Noile reguli pentru piața carburanților intră în vigoare. Nicușor Dan a promulgat și prelungirea TVA redusă la locuințe appeared first on Vox1.ro.

Criza nu este cauzată de o lipsă totală de capacități de producție, ci de suprapunerea mai multor probleme: seceta severă a redus drastic producția hidro, debitul Dunării a coborât la unul dintre cele mai mici niveluri înregistrate, un reactor de la Cernavodă este oprit, iar consumul crește pe fondul temperaturilor extreme. 

În aceste condiții, România este obligată să importe cantități importante de energie în orele de vârf și să reducă consumul intern pentru a evita dezechilibre în sistem. Guvernul a anunțat că, dacă măsurile voluntare nu vor fi suficiente, Transelectrica va putea limita consumul marilor companii, acestea urmând să fie notificate cu 24 de ore înainte.

The post Criza energetică lovește România. Guvernul Bolojan obligă marile companii să își oprească producția appeared first on Vox1.ro.