AUR a adoptat, în cadrul congresului ordinar desfășurat la Alba Iulia, cinci rezoluții politice prin care atacă virulent actuala guvernare, își asumă un profil conservator-suveranist și promite deschiderea administrației locale către românii din diaspora.
Prima rezoluție, intitulată „Extremiștii sunteți voi!”, acuză partidele care au guvernat România în ultimele decenii că au transformat statul într-un instrument de control și cenzură, folosind pandemia, criza energetică și eticheta de „război hibrid” pentru a restrânge libertăți și a delegitima vocile critice.
AUR susține că anularea alegerilor prezidențiale, interzicerea unor candidaturi și noile reguli privind conținutul online au dus la „extremism instituțional”, în care cetățeanul este tratat ca incapabil să decidă singur.
În a doua rezoluție, formațiunea își afirmă deschis identitatea de partid conservator, cu accent pe familie, religie și identitate națională. AUR respinge „maximalismele federaliste” și ideea unui superstat european, pledând pentru „Europa națiunilor” și pentru respectarea rădăcinilor creștine.
O altă rezoluție este dedicată românilor din diaspora, pe care AUR îi vrea integrați în decizia locală, nu doar tratați ca „bani și voturi”. Partidul se angajează ca, la alegerile locale din 2028, cel puțin o pătrime dintre candidații săi la consiliile locale și județene și la funcțiile de primar și președinte de consiliu județean să provină din diaspora. Pentru atingerea obiectivului, este anunțat, din 2026, un program național de identificare și formare a liderilor locali reveniți din străinătate, prezentat ca „act de reparație morală și de dreptate istorică”.
În plan economic, rezoluția „A șasea națiune europeană- a șasea economie europeană” descrie România ca fiind „prăbușită financiar” după șase ani de guvernare a coalițiilor largi, cu datorie publică triplată, deficite record și pierderea unor mari unități industriale.
AUR propune redarea economiei „capitalului național”, oprirea exportului de materii prime fără prelucrare, investiții în noi capacități energetice pe gaz, hidro și cărbune, accelerarea infrastructurii rutiere și feroviare și repoziționarea educației ca prioritate, cu obiectivul ca România să ajungă la media UE într-un ciclu electoral.
Ultima rezoluție reia tema „triadei democratice” și critică decizii ale Curții Constituționale, Curții de Justiție a UE, Biroului Electoral Central și instanțelor naționale, pe care le interpretează ca pași spre o „federalizare prin justiție” și o limitare a votului și libertății de exprimare.
În cadrul Congresului, George Simion a fost reales președinte al formațiunii.
