Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul susține reducerea numărului de parlamentari la 300, condiționând însă acest obiectiv de revenirea la votul uninominal, adică Parlamentul să fie format dintr-o singură cameră, nu din Camera Deputaților și Senat așa cum este acum. Au trecut mai bine de 16 ani de când românii și-au arătat dorința plafonării numărului de parlamentari.
Grindeanu a invocat referendumul național organizat la 22 noiembrie 2009, când românii au fost chemați să se pronunțe asupra trecerii la Parlament unicameral și a reducerii numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. La întrebarea privind reducerea numărului de parlamentari, 88,84% dintre cei prezenți la urne au votat „DA”, iar prezența la urne a fost de 50,95%.
Tema aplicării rezultatului referendumului a reapărut în dezbaterea publică aproape la fiecare ciclu electoral, la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019, la parlamentarele din 2012, 2016, 2020 și în actualul context premergător scrutinelor din 2028, când lideri politici de la putere sau din opoziție au anunțat, în repetate rânduri, intenția de a „respecta voința poporului” privind plafonarea la 300 de parlamentari.
AUR a inițiat inclusiv un proiect legislativ, care a rămas blocat în sertarele comisiilor de specialitate.
În prezent, Parlamentul României este format din 465 de deputați și senatori, iar nicio majoritate parlamentară nu a operat până acum o revizuire constituțională sau o modificare legislativă care să transpună efectiv în sistemul politic rezultatul referendumului din 2009. Discuțiile au rămas la nivel de declarații politice sau de proiecte de lege care nu au parcurs întregul traseu legislativ.
Reducerea numărului de parlamentari este legată și de costurile actuale ale unui mandat. Potrivit datelor centralizate în 2025, un parlamentar român costă bugetul public, în medie, aproximativ 60.000 lei pe lună (în jur de 12.000 de euro), dacă se cumulează indemnizația brută și toate cheltuielile conexe.
