Anunțul vine după hotărârea de astăzi a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a confirmat validitatea Directivei 2022/2041 privind salariile minime adecvate.

„Decizia Curții confirmă că Directiva europeană rămâne solidă și aplicabilă, dar și că statele membre trebuie să demonstreze voință reală în a o implementa. Pentru România, acest lucru înseamnă nu doar respectarea obligațiilor asumate la nivel european, ci și responsabilitatea de a garanta că niciun lucrător nu este condamnat la sărăcie, deși muncește cu normă întreagă,” a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.

BNS a anunțat pentru miercuri, 12 noiembrie, un protest în Piața Victoriei, urmat de un marș către Parlament. Manifestația, programată de la ora 10.00, vizează politicile de austeritate și scăderea puterii de cumpărare. 

The post BNS anunță că va sesiza Comisia Europeană pentru înghețarea salariului minim în 2026 appeared first on Vox1.ro.

Ministrul de Externe ungar, Péter Szijjártó, a declarat, referitor la posibila interdicție de a se beneficia de gazul rusesc drept, că, prin programul RePowerEU, „Comisia Europeană ignoră complet faptul că această reglementare distruge securitatea energetică a statelor membre Uniunii Europene”. Propunerea, promovată de Bruxelles și susținută de majoritatea guvernelor din blocul occidental, urmărește să rupă legăturile energetice cu Moscova până în anul 2027.

Publicația „The European Conservative” notează faptul că Ungaria are un contract pe termen lung cu Gazprom, valabil până în 2036, care garantează prețuri stabile și o aprovizionare sigură. Încheierea forțată a acestui acord ar produce prejudicii considerabile economiei ungare: activitatea fabricilor oprită, costuri energetice crescute și pierderea competitivității industriale.

The post Tensiuni la Bruxelles: Ungaria, pregătită să dea în judecată Comisia Europeană appeared first on Vox1.ro.

„Vrem lămuriri: de ce România trebuie să suporte peste 20% din efortul european de stocare a dioxidului de carbon, ceea ce duce la investiții masive până în 2030, deși emisiile sunt infime în cumulul comunitar”, au solicitat eurodeputații români. 

Potrivit acestora, investițiile uriașe la care vor fi supuse companiile românești „se vor reflecta în prețul la energie plătit de populație, iar oamenii se confruntă deja cu facturi uriașe”, au mai declarat reprezentanții României în Parlamentul European. 

Pe 17 octombrie, Romgaz, cel mai mare producător de gaze din țara noastră, având drept acționar majoritar statul român, a anunțat că a inițiat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune directă împotriva Executivului european, prin care contestă prevederile Regulamentului menționat mai sus, precum și decizia CE prin care România ar avea obligația de a stoca 10,25 milioane de tone de dioxid de carbon, din care companiei Romgaz i-ar reveni 4,12 milioane tone. 

The post Comisia Europeană, luată la întrebări în privința cotei uriașe de stocare de CO2 impuse României appeared first on Vox1.ro.

Potrivit unei întrebări scrise adresate Comisiei Europene, europarlamentarii AUR Maria Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia vor să tragă la răspundere atât Executivul european, cât și companiile, în privința practicilor suspecte ale acestora din urmă, tarifele exorbitante și total injuste, întârzierile la ordinea zilei, precum și comportamentul de cartel al anumitor companii. 

Deși unul din trei pasageri din Europa a fost afectat de întârzieri sau chiar de anulări de zboruri, călătorii sunt nevoiți să plătească prețuri halucinante până și pentru zboruri pe distanțe scurte.  

“Solicităm Comisiei să facă publice rezultatele investigației sale din 2023 privind prețurile ridicate ale zborurilor și să ne clarifice dacă va lansa un studiu privind posibilele practici de cartel în aviație. Intervenția imediată a executivului comunitar se impune în acest moment cu atât mai mult cu cât suntem în plin proces de revizuire a drepturilor pasagerilor, iar la nivelul Parlamentului European ne luptăm pentru consolidarea acestora”, au declarat cei doi europarlamentari inițiatori. 

Prin procedura declanșată, deputații europeni Teodorescu și Axinia, membri ai grupului ECR, așteaptă explicații oficiale care să reprezinte un pas spre o îmbunătățire concretă a serviciilor aeriene din spațiul european. 

The post Comisia Europeană ar putea ancheta majorarea nejustificată a prețului biletelor de avion appeared first on Vox1.ro.

„Până în 2030, Europa are nevoie de o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”, se precizează în documentul de șaisprezece pagini, care urmează să fie prezentat liderilor UE în cursul săptămânii viitoare. 

O Rusie „militarizată” reprezintă o „amenințare persistentă la adresa securității europene”, se mai afirmă în documentul dat publicității. 

Pe scurt, în următorii cinci ani, statele-membre trebuie să fie pregătite din punct de vedere al capacităților militare, documentul precizând nouă domenii cheie care trebuie dezvoltate: apărarea antiaeriană și antirachetă, mijloace de sprijin, mobilitate militară, sisteme de artilerie, AI și cibernetică, rachete și muniție, drone și antidrone, luptă terestră și maritimă. Potrivit calendarului, aceste proiecte ar trebui să fie demarate în prima parte a anului viitor. 

De asemenea, această foaie de parcurs prevede alte trei proiecte considerate critice: Eastern Flank Watch, European Air Shield și Defence Space Shield, pe care guvernul UE le dorește aprobate până la finalul acestui an. 

Un alt obiectiv prezentat în documentul Comisiei este ca, până la sfârșitul anului 2027, minimum 40% din achizițiile în sectorul apărării să reprezinte contracte comune, adică de două ori mai multe față de prezent. Totodată, până în 2028, cel puțin 55% din achizițiile de arme trebuie să provină de la companii situate în UE și Ucraina, solicită imperativ Executivul european.

The post UE se pregătește de război. Ce document se află pe masa Comisiei Europene appeared first on Vox1.ro.

Potrivit The European Conservative, grupul Patriots acuză Comisia Europeană că nu a reușit să apere interesele europene și a acționat în afara competențelor sale. Printre criticile adresate de grupul de dreapta se află aplicarea defectuoasă a Pactului verde european, gestionarea imigrației ilegale, măsurile digitale care sugrumă libertatea de exprimare, dar și acordul Mercosur, despre care a afirmat că „deschide piața europeană pentru produse care nu respectă standardele UE în materie de mediu sau sănătate”.  

Cea de-a doua moțiune, inițiată de grupul The Left, critică politica externă a Comisiei, mai ales în ceea ce privește războiul Hamas-Israel, „lipsa de angajament” față de drepturile sociale, precum și Pactul verde european (Green Deal).

Potrivit The European Conservative, chiar dacă votul a fost favorabil Ursulei von der Leyen, rezultatele arată „o fragmentare politică crescândă”. Chiar dacă și aceasta a fost respinsă, moțiunea depusă de Patriots for Europe a primit mai multe voturi din partea parlamentarilor europeni, o dovadă în plus a ascensiunii forțelor național-conservatoare-suveraniste. 

The post Ursula von der Leyen a supraviețuit altor două moțiuni de cenzură, dar diviziunile continuă să crească appeared first on Vox1.ro.

Deși criticile la adresa Ursulei von der Leyen au crescut inclusiv în rândul europarlamentarilor grupului „European People’s Party”, analiștii consultați de Politico susțin că șansele ca președinta Comisiei să fie demisă sunt reduse.

Cea mai recentă tentativă de a o demite pe Ursula von der Leyen, inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea (ECR) și sprijinită de alți aleși din România și Polonia, a strâns doar 175 de voturi pentru, dintr-un total de 553 voturi exprimate.

Cu toate că motivele inițierii celor două moțiuni de cenzură orbitează în jurul unor probleme similare (slăbirea structurilor Uniunii Europene, lipsa transparenței, decizii greșite privind tratatele comerciale cu Statele Unite și țările din America Latină și poziția față de conflictul din Gaza), cele două grupuri din Parlamentul European abordează strategii diferite privind votul moțiunilor de cenzură. „The Left” a anunțat că nu va susține moțiunea „Patriots for Europe”, pe care o consideră prea axată pe politicile anti-imigrație. În schimb, liderul „Patriots for Europe”, Jordan Bardella, a declarat că va sprijini inițiativa colegilor de „stânga”, în ciuda divergențelor ideologice.

The post Ursula von der Leyen, în fața unei noi moțiuni de cenzură appeared first on Vox1.ro.

„Ne-am asumat ca și țară cele mai agresive ținte de decarbonizare din toată UE, dublu față de Germania sau Polonia, care de exemplu au decis ca minele și centralele pe cărbune să fie închise abia în 2039, 2049. România și-a asumat să fie închise până la finalul anului 2025. Lucru care trebuia să vină la pachet cu crearea unor noi facilități de producție a energiei, bazate pe gaz în special, pentru a avea energie. Iar aceste proiecte, marea lor majoritatea, sunt pe hârtie. România a luat miliardele de euro asumate din partea Comisiei Europene pentru a face aceste capacități de producție. Nu le-a făcut. Iar eu am ajuns acum, ca ministru al Energiei de două luni de zile, să găsesc o soluție prin care până la finalul anului să negociez cu Comisia Europeană pentru a prelungi perioada de viață a acestor capacități de producție a energiei bazate pe cărbune, până când vom construi noi facilități bazate pe gaz, pentru a nu lăsa România fără energie electrică. Ar fi un dezastru dacă am închide aceste centrale pe cărbune, în contextul în care ar fi nevoia si mai mare, importurile ar fi și mai mari. Nu avem garanția că putem lua suficientă energie, iar acest lucru aduce și la o creștere mai mare a prețurilor”, a declarat Bogdan Ivan, la Digi24. 

Un studiu efectuat de Transelectrica a demonstrat faptul că România riscă un blackout dacă închide centralele pe cărbune în luna decembrie. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că a prezentat acest studiu Comisiei Europene și că așteaptă un răspuns de la oficialii europeni până la finalul acestei săptămâni, pentru renegocierea termenului de închidere a centralelor pe cărbune.

„Am arătat la modul foarte clar cum România poate să ajungă în pauperitate energetică si poate să riște chiar un blackout în situația în acre se închid aceste centrale, mai ales în perioada de iarnă, când nu avem nici solar, nici eolian și acest lucru poate să ducă la o blocare a României. Acest studiu a stat la baza negocierilor purtate”, a subliniat ministrul.

Guvernul încearcă să prelungească termenul de închidere a centralelor pe cărbune până în decembrie 2029.

The post Ministrul Energiei: România riscă un blackout dacă închide centralele pe cărbune appeared first on Vox1.ro.