Partidul liberal-progresist Democrații 66 (D66) a devenit cel dintâi partid din Țările de Jos, obținând 16,9% din voturi. La cârma câștigătorului alegerilor olandeze se află Rob Jetten, un politician în vârstă de 38 de ani, pe cale să devină primul prim-ministru homosexual declarat din Țara Lalelelor. Cu 0,2% mai puține voturi față de D66 a obținut Partidul pentru Libertate (PVV) condus de veteranul Geert Wilders, foarte cunoscut pentru retorica sa anti-imigrație și favoritul acestei curse. 

Atât D66, cât și PVV, au obținut fiecare aproximativ 1,7 milioane de voturi, câte 26 de mandate în viitorul Legislativ olandez. Dacă D66 a cunoscut o ascensiune spectaculoasă, obținând cu 17 locuri mai mult în comparație cu 2023, pentru partidul lui Wilders rezultatul din 29 octombrie a fost echivalent cu o semi-înfrângere, PVV pierzând 11 mandate față de scrutinul anterior. 

Pe locul al treilea s-a situat Partidul pentru Libertate și Democrație (VVD), care a obținut 22 locuri în noul Parlament, în timp ce alianța Green-Left-Labour a lui Frans Timmermans va avea 20 de mandate, mult sub așteptări, ceea ce a și provocat demisia fostului vicepreședinte al Comisiei Europene. Cea de-a cincea formațiune care a intrat în noul Legislativ este Apelul Creștin-Democrat (CDA), cu 18 mandate. 

În pofida surprizelor, pe de o parte ascensiunea D66, iar pe de alta, rezultatele dezamăgitoare obținute de dreapta populistă, respectiv de alianța stângistă a lui Timmermans, un lucru este cert: fragmentarea scenei politice olandeze continuă. 

The post Wilders și Timmermans, marii pierzători ai alegerilor olandeze appeared first on Vox1.ro.

„Alegerile se apropie, este perioada campaniei electorale și simt o mare responsabilitate față de Olanda și alegătorii PVV”, a afirmat șeful PVV pe X.

Anunțul său vine la câteva zile după ce și-a suspendat activitățile electorale, în urma unor informații privind un posibil atentat terorist al cărui țintă ar fi fost, printre alți oameni politici, inclusiv prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever.

Wilders anulase mai multe dezbateri și evenimente publice după ce responsabilul național pentru combaterea terorismului și siguranță a precizat public că politicianul naționalist era una dintre țintele vizate de gruparea teroristă.

Wilders, cunoscut pentru vederile sale anti-imigraționiste, a precizat că trăiește sub protecție permanentă de mai bine de două decenii din cauza „nenumăratelor amenințări cu moartea de toate felurile”, potrivit declarațiilor sale citate de Euronews.

The post Liderul Partidului Libertății din Olanda își reia activitatea. Primise informații că va fi victima unui atac terorist appeared first on Vox1.ro.

„Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale. (…) Despăgubirea de 5,7 milioane de euro, oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt. Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român. Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele (…) Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a transmis Mihail Neamțu într-un comunicat de presă remis VOX1. 

Președintele Comisiei pentru Cultură susține că „se impune pedepsirea exemplară a celor vinovați; întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte; educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu”. 

Statul român a acceptat suma de 5,7 milioane de euro, despăgubiri pentru cele 4 obiecte de patrimoniu furate în ianuarie, din Muzeul olandez Drents. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma, plătită integral de compania de asigurări olandeză, a intrat deja în contul instituției. 

The post Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru Cultură: Despăgubirea de 5,7 milioane de euro NU poate înlocui coiful de la Coțofenești. Singura compensație reală este recuperarea obiectului appeared first on Vox1.ro.

„Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august”, a transmis Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă. 

Tezaurul dacic al României a fost furat din muzeul olandez în noaptea dintre 24 și 25 ianuarie. 

Hoții nu au fost prinși, la mai bine de 9 luni de când a avut loc jaful. Continuă ancheta pentru identificarea vinovaților.

The post România, despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul dacic furat în Olanda  appeared first on Vox1.ro.