Potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, planul discutat ar include pentru Ucraina garanții de securitate „de tip Articolul 5”, iar „aproximativ 90%” dintre puncte ar fi deja agreate, însă problemele de teritoriu rămân în dispută. Aceiași oficiali au avertizat că „aceste garanții nu vor rămâne pe masă pentru totdeauna”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că este dispus să renunțe la obiectivul aderării la NATO dacă Ucraina primește garanții ferme din partea SUA, Europei și altor parteneri. „De la început, dorința Ucrainei a fost să intre în NATO… Este deja un compromis din partea noastră”, a declarat Zelenski, subliniind că garanțiile trebuie să fie obligatorii din punct de vedere juridic.

În continuare, principalul blocaj rămâne legat de teritoriu: Rusia cere retragerea forțelor ucrainene din zone din Donbas aflate încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge cedările teritoriale.

The post Trump spune că acordul de pace Ucraina-Rusia e „mai aproape ca niciodată”, după discuțiile de la Berlin appeared first on Vox1.ro.

Potrivit surselor citate de Reuters, Washingtonul a transmis lui Zelenski că dorește ca Ucraina să accepte un cadru negociat de administrația Trump pentru încheierea conflictului, cadru care ar include cedări teritoriale și reducerea efectivelor armatei ucrainene.

Financial Times scrie că proiectul de acord prevede reducerea la jumătate a dimensiunii armatei, renunțarea la anumite categorii de armament și limitări asupra armelor cu rază lungă de acțiune, în schimbul unor garanții de securitate din partea Statelor Unite.

Conform informațiilor publicate de FT și de presa ucraineană, planul mai conține și prevederi politice sensibile: recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială de stat în Ucraina și acordarea unui statut oficial structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse. Surse oficiale de la Kiev, citate de ziar, consideră că documentul răspunde aproape integral cerințelor maximaliste ale Kremlinului și îl califică drept inacceptabil în forma actuală.

Pe dimensiunea teritorială, Axios relatează că proiectul ar consfinți controlul de facto al Rusiei asupra întregului Donbas – regiunile Luhansk și Donețk – inclusiv asupra unor zone pe care Ucraina le controlează încă în prezent, aceste teritorii urmând să devină formal zonă demilitarizată, fără desfășurare de trupe ruse. În regiunile Herson și Zaporijia, liniile actuale de front ar fi în mare măsură înghețate, Rusia urmând să restituie doar o parte din teritoriu, sub rezerva negocierilor. În același timp, Statele Unite și alte țări ar recunoaște Crimeea și Donbasul ca teritoriu rusesc legitim, fără a obliga însă Ucraina să facă această recunoaștere.

Politico, citând un oficial de rang înalt de la Casa Albă, relatează că administrația Trump speră să finalizeze un document-cadru privind încetarea războiului până la sfârșitul lunii noiembrie – posibil chiar în această săptămână – într-un format negociat în principal între Washington și Moscova, în timp ce Ucraina și aliații europeni sunt informați ulterior.

Pe fondul acestor dezvăluiri, Volodimir Zelenski a comentat public informațiile despre „planul Trump” de pace, subliniind că Ucraina este deschisă la inițiative pe care le consideră corecte. „Partea ucraineană susține fiecare propunere puternică și justă de a încheia războiul. Doar președintele Trump și Statele Unite ale Americii au suficientă putere pentru ca războiul să se încheie în sfârșit”, a declarat acesta, potrivit Gândul. Zelenski a salutat și oferta președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a pune la dispoziție o platformă de discuții și a spus că Ucraina este „gata să lucreze în orice alte formate substanțiale care pot da rezultate”.

The post Presiune pentru un plan de pace în Ucraina, cu cedări teritoriale și reducerea armatei appeared first on Vox1.ro.

„Până în 2030, Europa are nevoie de o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”, se precizează în documentul de șaisprezece pagini, care urmează să fie prezentat liderilor UE în cursul săptămânii viitoare. 

O Rusie „militarizată” reprezintă o „amenințare persistentă la adresa securității europene”, se mai afirmă în documentul dat publicității. 

Pe scurt, în următorii cinci ani, statele-membre trebuie să fie pregătite din punct de vedere al capacităților militare, documentul precizând nouă domenii cheie care trebuie dezvoltate: apărarea antiaeriană și antirachetă, mijloace de sprijin, mobilitate militară, sisteme de artilerie, AI și cibernetică, rachete și muniție, drone și antidrone, luptă terestră și maritimă. Potrivit calendarului, aceste proiecte ar trebui să fie demarate în prima parte a anului viitor. 

De asemenea, această foaie de parcurs prevede alte trei proiecte considerate critice: Eastern Flank Watch, European Air Shield și Defence Space Shield, pe care guvernul UE le dorește aprobate până la finalul acestui an. 

Un alt obiectiv prezentat în documentul Comisiei este ca, până la sfârșitul anului 2027, minimum 40% din achizițiile în sectorul apărării să reprezinte contracte comune, adică de două ori mai multe față de prezent. Totodată, până în 2028, cel puțin 55% din achizițiile de arme trebuie să provină de la companii situate în UE și Ucraina, solicită imperativ Executivul european.

The post UE se pregătește de război. Ce document se află pe masa Comisiei Europene appeared first on Vox1.ro.

„Lucrurile au escaladat într-un mod foarte complicat. (…) Nu mai sunt datele din decembrie, în care pacea era foarte aproape, se putea realiza. (…) Ucraina, istoric vorbind, nu a fost un stat. Pe acest criteriu oamenii au suferit și suferă în continuare. La ce s-a întâmplat în întâlnirile pe care președintele Trump le-a avut în Alaska și ce a spus la ONU, probabil că armele vor fi puse jos prun primăvara anului viitor, iar pacea va fi spre finalul anului viitor. Ucraina va pierde teritorii. Probabil că va intra în UE, dar niciodată în NATO” a declarat Călin Georgescu, la Marius Tucă Show.

Întrebat despre relația pe care România ar trebui să o aibă cu Rusia, fostul candidat la prezidențiale a declarat: „Baza este să te ai bine cu toată lumea, în special cu vecinii, unde trebuie să ai o relație impecabilă, te ai bine cu toate puterile mari si permanent ai în fața ta un singur lucru, că pacea este singurul mod în care o țară se poate dezvolta. Nu te poți dezvolta în război”.

Georgescu a afirmat că Nicușor Dan și Oana Țoiu nu reprezintă România în acțiunile pe care le fac.

The post Georgescu: Pacea în Ucraina vine la finalul anului viitor/ Va intra în UE, dar niciodată în NATO appeared first on Vox1.ro.

„Șansele ca un conflict militar să se extindă sunt extrem de mici, pentru că țările europene si occidentale au arătat determinare în a se apăra. Suntem într-o situație în care trebuie să descurajăm”, a declarat Nicușor Dan, la Digi24, întrebat care sunt șansele unui război în țară.

Șeful statului a explicat și de ce România nu a doborât drona militară care a survolat timp de 50 de minute în spațiul aerian național, așa cum a procedat Polonia într-o situație asemănătoare. 

„Sunt drone, rachete, avioane cu pilot militar sau civile. Pentru toate aceste patru legea noastră veche nu era aplicabilă. În mai s-a dat o lege care spune că le doborâm pe toate. Apoi pentru drone a fost un ordin de ministru, pentru celelalte trei tipuri s-a decis azi. Procedura e clară, inclusiv privind cine ia decizia. Drona care a survolat România: Conform ordinului care exista încă din iulie cei care erau în avion puteau să o doboare, dar a fost o decizie de oportunitate pe care ei au luat-o, aceea de a nu trage”, a afirmat șeful statului.

Cu toate acestea, Nicușor Dan susține că, așa cum a procedat Polonia cu dronele și avioanele militare care au intrat în spațiul aerian, „și noi am fi tras dacă condițiile ar fi fost întrunite. Nu era nevoie (de CSAT-ul de azi)”. 

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat după ședința CSAT de la Palatul Cotroceni, că folosirea armamentului împotriva dronelor și aeronavelor care încalcă spațiul aerian al României se face doar „în ultimă instanță”, după parcurgerea unor pași graduali. 

The post Nicușor Dan nu neagă posibilitatea unui război: Șansele sunt mici/ Ce s-a decis în CSAT appeared first on Vox1.ro.

Pe 13 septembrie, în zona localității Chilia Veche din Deltă, o dronă rusească a navigat timp de 50 de minute în spațiul aerian al României.

O zi după incident, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, afirma că „piloții au avut autorizarea să doboare drona, însă au decis să nu deschidă focul”.

Ulterior, ministrul USR și-a schimbat opinia, afirmând că piloții au pierdut contactul vizual cu drona. 

Potrivit Administrației Prezidențiale,  abia astăzi, 25 septembrie, CSAT ar putea decide cine ar fi trebuit să autorizeze doborârea dronelor.

Agenda ședinței CSAT: 

• Stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecție;
• Stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național și pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național.

The post Ședință CSAT azi: Se decide cine pate autoriza doborârea dronelor militare appeared first on Vox1.ro.

Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse următoarele subiecte: 

„Stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecție;

Stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național și pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național”.

Trei avioane rusești au pătruns vineri în spațiul aerian al Estoniei. Luna aceasta, Rusia a încălcat și spațiul aerian al Poloniei și al României. Problema este discutată și la Adunarea ONU, care are loc zilele acestea în New York.

The post Ședință CSAT joi, pentru doborârea dronelor rusești care încalcă spațiul aerian național appeared first on Vox1.ro.

 „Suntem democrații pașnice care am evitat cu grijă să ne alăturăm în mod activ încercării voastre de a recuceri Ucraina. Dar nu ne vom lăsa intimidați. (…) Dacă o altă rachetă sau un alt avion intră în spațiul nostru aerian fără permisiune, fie în mod deliberat, fie din greșeală, și este doborât, iar resturile cad pe teritoriul NATO, vă rog să nu veniți aici să vă plângeți! Ați fost avertizați”, a transmis Radosław Sikorski, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Estonia a convocat luni seară o ședință de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, după ce trei avioane rusești au pătruns în spațiul aerian estonian, unde au survolat timp de 12 minute. A fost activat Articolul 4 al NATO. 

Nu este pentru prima dată în această lună când Rusia încalcă spațiul aerian european. Pe 10 septembrie, Polonia a anunțat că au interceptat cel puțin 19 drone rusești. Iar pe 13 septembrie, în zona localității Chilia Veche din Deltă, o dronă rusească a navigat timp de 50 de minute în spațiul aerian al României.

The post Polonia, mesaj clar pentru Rusia la ONU: Dacă un avion intră în spațiul nostru aerian va fi doborât. Nu veniți să vă plângeți!  appeared first on Vox1.ro.

„Rusia a încălcat din nou, în mod iresponsabil și periculos, spațiul aerian al unei țări europene. Acum, Estonia, ceea ce a determinat convocarea acestei ședințe de urgență. Săptămâna trecută, România. Înainte, Polonia. Acest tipar de agresiune, condamnat pe larg astăzi, trebuie să înceteze.  (…) Cu toții ne dorim pacea. Dar pacea, pentru a fi durabilă, necesită putere. Iar puterea o dobândim doar împreună, prin unitate și acțiuni concrete. De aceea, am cerut mecanisme solide de avertizare timpurie și o abordare comună a securității, de la Marea Neagră până la Marea Baltică, alături de aliații noștri din UE, NATO și Statele Unite. Mesajul nostru este ferm și clar: România este solidară cu Estonia și cu toți partenerii noștri. Nu vom accepta normalizarea agresiunii”, a transmis Oana Țoiu, într-un comunicat de presă. 

Ministrul de Externe, Oana Țoiu (USR), conduce, săptămâna aceasta, delegația României la Adunarea Generală a ONU, care are loc în SUA. 

The post Oana Țoiu, la Consiliul de Securitate al ONU: Rusia a încălcat în mod periculos spațiul aerian al unei țări europene appeared first on Vox1.ro.

Sunt controverse uriașe cu privire la sumele cheltuite de România pentru finanțarea războiului din Ucraina. 

Potrivit unui raport efectuat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, România ar fi acordat Ucrainei 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,2% din PIB. Procentul a fost confirmat și de premierul Ilie Bolojan.

Cu toate acestea, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că „estimarea nu are nicio bază realistă”, fiind vorba despre echipamente, unele dintre ele ieșind din folosință. Ministrul USR susține, însă, că România a acordat, într-adevăr, 23 de pachete cu echipamente militare Ucrainei, decise împreună cu armata din țara vecină.

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că România a cheltuit o sumă mult mai mare pentru Ucraina, ajungând la 2-3% din PIB.

În februarie 2022 Rusia a invadat Ucraina. În ultimele luni, președintele SUA, Donald Trump, a intermediat mai multe întâlniri între Vladimir Putin și Vladimir Zelenski, însă până în prezent negocierile nu au dus la pace. 

The post Bolojan anunță că România a finanțat Ucraina cu 1,5 miliarde de euro  appeared first on Vox1.ro.