Prin modul în care își construiește mesajele, Nicușor Dan este perceput tot mai des ca principalul promotor al unei imagini predominant negative a României. În declarațiile publice, președintele insistă pe ideea că românii trăiesc prost, că statul este profund corupt, că educația e slabă și că sistemele publice sunt aproape de colaps.

În acest context, tot mai mulți investitori străini se întreabă dacă mai are sens să riște capital în România, atâta vreme cât chiar președintele descrie țara ca pe un eșec. Pentru marile companii, nu contează doar cifrele macroeconomice, ci și încrederea în direcția politică și instituțională, iar mesajele de la vârful statului cântăresc decisiv în evaluarea unei piețe.

The post Nicușor Dan, principal promotor al imaginii negative a României. Investitorii se întreabă dacă mai are rost să riște appeared first on Vox1.ro.

Decizia administrației Trump de a retrage trupe militare de pe teritoriul României este în acord cu strategia președintelui american de a-și concentra instrumentele militare în zona Asia-Pacific. Potrivit unor surse citate de Kyiv Post, aliații occidentali au fost anunțați încă de la începutul acestei săptămâni referitor la decizia de a fi retrase trupe, anunțul oficial fiind așteptat în perioada următoare.

Ministerul Apărării a reacționat oficial, prin Ionuț Moșteanu, oferind explicații suplimentare cu privire la această retragere.

„Vreau să fie clar: nu vorbim despre o retragere a forțelor americane din România, ci despre o ajustare planificată a rotațiilor în mai multe state NATO. Pe teritoriul României rămân aproximativ 1.000 de militari americani, continuând misiunile comune de apărare și descurajare”, a afirmat ministrul Apărării.

The post SUA își retrag trupele din România! Reacția ministrului Apărării appeared first on Vox1.ro.

„Dictatura perfectă are imaginea unei democrații, în care pușcăria este fără ziduri, iar prizonierii nu au niciun interes să evadeze, nici măcar nu gândesc motivul. Pentru că s-a creat un sistem de sclavie, în care prin divertisment si consumerism ei își adulează călăii”, a declarat Calin Georgescu, la Marius Tucă Show. 

Fostul candidat la alegerile prezidențiale susține că România are o „economie de ghetou, cu jocuri de noroc, cămătari, droguri și deznădejde. Asistăm la tăierea cheltuielilor fără a discuta nimic de venituri. Suferința este maximă a acestui popor”.

Calin Georgescu atrage atenția că nemulțumirea poporului român a ajuns la 70%, trei sferturi din populația țării. 

The post Georgescu, despre România: O pușcărie fără ziduri, cu prizonieri care nu vor să evadeze/ Ce spune despre măsurile luate de Bolojan appeared first on Vox1.ro.

„Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale. (…) Despăgubirea de 5,7 milioane de euro, oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt. Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român. Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele (…) Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a transmis Mihail Neamțu într-un comunicat de presă remis VOX1. 

Președintele Comisiei pentru Cultură susține că „se impune pedepsirea exemplară a celor vinovați; întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte; educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu”. 

Statul român a acceptat suma de 5,7 milioane de euro, despăgubiri pentru cele 4 obiecte de patrimoniu furate în ianuarie, din Muzeul olandez Drents. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma, plătită integral de compania de asigurări olandeză, a intrat deja în contul instituției. 

The post Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru Cultură: Despăgubirea de 5,7 milioane de euro NU poate înlocui coiful de la Coțofenești. Singura compensație reală este recuperarea obiectului appeared first on Vox1.ro.

„Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august”, a transmis Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă. 

Tezaurul dacic al României a fost furat din muzeul olandez în noaptea dintre 24 și 25 ianuarie. 

Hoții nu au fost prinși, la mai bine de 9 luni de când a avut loc jaful. Continuă ancheta pentru identificarea vinovaților.

The post România, despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul dacic furat în Olanda  appeared first on Vox1.ro.

„În aprilie 2025, cei doi foști conducători (nr. Petre Roman și Ion Iliescu) au fost trimiși în justiție pentru „crime împotriva umanității” în dosarul „mineriadei” din 14 și 15 iunie 1990, când mii de mineri au fost chemați să reprime protestatarii din piață. Odată cu moartea lui Ion Iliescu, pe 5 august, la vârsta de 95 de ani, urmărirea penală împotriva sa a fost abandonată. Dar anchetele continuă, iar victimele cer în continuare să li se facă dreptate”, scrie publicația franceză Le Monde, într-un articol publicat pe 18 septembrie. 

Jurnaliștii francezi scriu că „ancheta a făcut naveta între procuratura militară și cea civilă, în timp ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată de asociațiile victimelor mineriadei, a condamnat statul român în 2014”. 

„Evenimentele din iunie 1990, care au marcat dureros tânăra și fragila democrație românească, au lăsat urme adânci în societate. „Fără adevăr juridic, fiecare poate spune propriul său adevăr”, susține politologul Cristian Preda, care a fost trăit în direct evenimentele. Suspiciunea domnește între actorii vremii, care se acuză reciproc că ar fi securiști, agenți ai Securității, poliția politică a dictaturii. Victimele, care nu au obținut nicio reparație, dispar treptat, unele plecând din țară, altele decedând”, se arată în articolul publicat de Le Monde. 

The post Le Monde critică democrația din România: La 35 de ani de la mineriade, victimele încă așteaptă să li se facă dreptate  appeared first on Vox1.ro.

„Ne-am asumat ca și țară cele mai agresive ținte de decarbonizare din toată UE, dublu față de Germania sau Polonia, care de exemplu au decis ca minele și centralele pe cărbune să fie închise abia în 2039, 2049. România și-a asumat să fie închise până la finalul anului 2025. Lucru care trebuia să vină la pachet cu crearea unor noi facilități de producție a energiei, bazate pe gaz în special, pentru a avea energie. Iar aceste proiecte, marea lor majoritatea, sunt pe hârtie. România a luat miliardele de euro asumate din partea Comisiei Europene pentru a face aceste capacități de producție. Nu le-a făcut. Iar eu am ajuns acum, ca ministru al Energiei de două luni de zile, să găsesc o soluție prin care până la finalul anului să negociez cu Comisia Europeană pentru a prelungi perioada de viață a acestor capacități de producție a energiei bazate pe cărbune, până când vom construi noi facilități bazate pe gaz, pentru a nu lăsa România fără energie electrică. Ar fi un dezastru dacă am închide aceste centrale pe cărbune, în contextul în care ar fi nevoia si mai mare, importurile ar fi și mai mari. Nu avem garanția că putem lua suficientă energie, iar acest lucru aduce și la o creștere mai mare a prețurilor”, a declarat Bogdan Ivan, la Digi24. 

Un studiu efectuat de Transelectrica a demonstrat faptul că România riscă un blackout dacă închide centralele pe cărbune în luna decembrie. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că a prezentat acest studiu Comisiei Europene și că așteaptă un răspuns de la oficialii europeni până la finalul acestei săptămâni, pentru renegocierea termenului de închidere a centralelor pe cărbune.

„Am arătat la modul foarte clar cum România poate să ajungă în pauperitate energetică si poate să riște chiar un blackout în situația în acre se închid aceste centrale, mai ales în perioada de iarnă, când nu avem nici solar, nici eolian și acest lucru poate să ducă la o blocare a României. Acest studiu a stat la baza negocierilor purtate”, a subliniat ministrul.

Guvernul încearcă să prelungească termenul de închidere a centralelor pe cărbune până în decembrie 2029.

The post Ministrul Energiei: România riscă un blackout dacă închide centralele pe cărbune appeared first on Vox1.ro.

Sunt controverse uriașe cu privire la sumele cheltuite de România pentru finanțarea războiului din Ucraina. 

Potrivit unui raport efectuat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, România ar fi acordat Ucrainei 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,2% din PIB. Procentul a fost confirmat și de premierul Ilie Bolojan.

Cu toate acestea, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că „estimarea nu are nicio bază realistă”, fiind vorba despre echipamente, unele dintre ele ieșind din folosință. Ministrul USR susține, însă, că România a acordat, într-adevăr, 23 de pachete cu echipamente militare Ucrainei, decise împreună cu armata din țara vecină.

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că România a cheltuit o sumă mult mai mare pentru Ucraina, ajungând la 2-3% din PIB.

În februarie 2022 Rusia a invadat Ucraina. În ultimele luni, președintele SUA, Donald Trump, a intermediat mai multe întâlniri între Vladimir Putin și Vladimir Zelenski, însă până în prezent negocierile nu au dus la pace. 

The post Bolojan anunță că România a finanțat Ucraina cu 1,5 miliarde de euro  appeared first on Vox1.ro.