Cristoiu susține că România ar fi fost într-o situație și mai dificilă dacă ar fi renunțat și la energia nucleară.

„Ce ne-am fi făcut dacă am fi închis centralele nucleare, potrivit indicațiilor de la Bruxelles, de la Comisia Europeană, că aceste centrale sunt periculoase. Dacă închideam nici nu era nevoie de secetă, că nu mai aveam energie electrică”, afirmă jurnalistul.

În opinia sa, România ar fi trebuit să păstreze și să dezvolte mai multe surse de producție a energiei, în special hidrocentralele începute înainte de 1989.

„România ar trebui să aibă ca sursă alternativă hidrocentrale, alea inițiate pe vremea comunismului tocmai pentru ca România să aibă energie electrică. Doar că hidrocentralele sunt victimele politicii useriste de dărâmare, distrugere a sistemului energetic național în numele a tot felul de motive, că în nu știu ce loc o hidrocentrală amenința gândacii, în alt loc nu știu ce insecte”, spune Cristoiu.

Jurnalistul critică și faptul că, în opinia sa, închiderea centralelor pe cărbune nu a fost urmată de construirea unor noi capacități pe gaz.

The post Ion Cristoiu: Criza energetică arată că România „a fost condusă de niște slugoi” care au executat indicațiile de la Bruxelles appeared first on Vox1.ro.

„În spusele domnului ambasador, atragem atenția că sunt unele state partenere, mai apropiate, care continuă interferența în viața politică românească. Au preferați în alegerea numelui de prim-ministru. Senzația mea e că prin anumite organe media controlate de acele state au intervenit inclusiv în încercarea de a opri trecerea moțiunii de cenzură din data de 5 mai. Din punct de vedere al mișcării pe care o reprezentăm, SUA rămân cel mai important partener și vedem viitorul României si viitorul Europei numai alături de SUA, ca parte a lumii libere, a lumii transatlantice”, a declarat George Simion.

România nu mai are premier cu puteri depline din 5 mai, atunci când moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Bolojan a trecut de Parlament.

The post George Simion acuză: Unele state din UE încearcă să decidă cine va fi premierul României appeared first on Vox1.ro.

Documentul, calificat drept unul dintre cele mai dure rapoarte americane la adresa practicilor UE, afirmă că România este exemplul „cel mai grav” de utilizare a legislației digitale europene pentru a controla discursul politic. Potrivit raportului, după decizia Curtea Constituțională a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, Comisia Europeană ar fi intensificat intervențiile asupra platformei TikTok, invocând acuzații de „rețele coordonate” și „dezinformare” care nu ar fi fost susținute de dovezi clare.

Raportul citează corespondență internă în care TikTok arată că nu i-au fost prezentate probe privind existența celor aproximativ 25.000 de conturi presupus implicate într-o campanie coordonată în favoarea candidatului Călin Georgescu. În pofida acestui fapt, autorități române ar fi formulat solicitări largi de eliminare a conținutului, inclusiv cereri vizând ștergerea tuturor materialelor care îl menționau sau îl prezentau pe candidat.

Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților califică aceste acțiuni drept „profund anti-democratice” și afirmă că ele echivalează cu suprimarea libertății de exprimare și cu intervenția administrativă într-un proces electoral suveran. Raportul mai arată că, deși ulterior au apărut informații care au pus sub semnul întrebării narațiunea inițială privind finanțarea campaniei online, rezultatul primului tur nu a fost restabilit.

The post Raport al Congresului SUA: UE ar fi intervenit brutal în alegerile din România. Presiuni pentru cenzurarea candidaților appeared first on Vox1.ro.

63% dintre respondenți consideră că „cei mai buni ani sunt în urmă”, iar 77% cred că generațiile viitoare vor avea o viață mai grea.

Nemulțumirea este accentuată de percepția unui declin democratic, 76% dintre europeni afirmând că democrația din țara lor se degradează, în timp ce, în majoritatea statelor analizate, cetățenii consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită. Țările Nordice au înregistrat cele mai scăzute cote de neîncredere, procentajele cele mai mari fiind în România (91%), Grecia (88%) și Bulgaria (86%).

În același timp, peste 70% dintre europeni își doresc guverne mai ferme și susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice.

The post Europenii se declară nemulțumiți de propriile guverne. Sondajul bombă pentru viitorul Europei appeared first on Vox1.ro.

Protestatarii au acuzat că acordul va deschide piața europeană pentru importuri agricole din America de Sud care nu respectă aceleași standarde de producție, ceea ce ar pune presiune pe prețuri și ar afecta grav competitivitatea fermierilor europeni. Mesajele afișate și declarațiile transmise presei au vizat direct conducerea Comisiei Europene, agricultorii susținând că deciziile promovate de Ursula von der Leyen ignoră realitățile din teren și riscă să sacrifice agricultura europeană în favoarea unor interese comerciale.

Reprezentanții fermierilor români, membri ai organizațiilor Pro Agro și ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare, au cerut amânarea aplicării acordului și introducerea unor mecanisme reale de protecție pentru producătorii europeni. Ei au solicitat și trimiterea documentului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru verificarea temeiului juridic.

Protestul de la Strasbourg s-a înscris într-un val mai amplu de manifestații ale fermierilor europeni din ultimele luni, generate de nemulțumiri legate de politicile agricole și comerciale ale Uniunii Europene, de creșterea costurilor și de concurența importurilor extracomunitare.

The post Mii de fermieri, inclusiv aproximativ 200 din România, au protestat la Strasbourg împotriva acordului UE-Mercosur appeared first on Vox1.ro.

Mii de fermieri au protestat la Bruxelles, în ziua summitului Uniunii Europene, reclamând că viitorul acord de liber-schimb UE–Mercosur ar putea aduce pe piața europeană importuri agricole mai ieftine și ar pune presiune pe veniturile din agricultură. În timpul manifestației au existat ciocniri cu poliția, care a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene.

Nemulțumirile vizează în special impactul acordului UE–Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), pe care fermierii îl consideră un risc pentru producătorii europeni prin intrarea pe piață a unor produse agricole mai ieftine. În paralel, fermierii prezenți la protest au criticat și perspectivele de schimbare/finanțare ale PAC în cadrul viitorului buget multianual, invocând presiuni suplimentare asupra sectorului. 

The post Fermierii au protestat la Bruxelles. Semnarea acordului UE–Mercosur, amânată până în ianuarie appeared first on Vox1.ro.

Documentul se bazează pe patru piloni de acțiune și include instrumente pentru statele membre în vederea stimulării pieței imobiliare și îmbunătățirii accesului la locuințe.

În România, realitatea merge în direcția opusă. În ultimul an, facilitățile fiscale pentru locuințele accesibile au fost eliminate, iar TVA a fost majorată de la 9% la 21%, măsură care a scumpit direct locuințele noi cu mii sau zeci de mii de euro, ceea ce face ca prețurile considerate inaccesibile să devină cu adevărat prohibitive.

Iar măsurile de austeritate nu se opresc aici. Peste acest șoc, Guvernul Bolojan anunță noi taxe și impozite mai mari pe proprietate, chiar de la 1 ianuarie.

The post UE lansează un plan pentru locuințe accesibile, în timp ce Guvernul Bolojan vrea taxe mai mari pe proprietate  appeared first on Vox1.ro.

România se angajase, prin planul de redresare finanțat de UE, să elimine lignitul și huila din mixul energetic începând cu 2026. Cele cinci unități însumează 2,6 GW, iar 1,78 GW erau programați pentru închidere în decembrie. 

„Centralele pe cărbune vor rămâne active: trei unități până la finalul lui 2029, două unități până la finalul lui august 2026”, a declarat Ivan.

The post UE permite României să mențină în funcțiune cinci unități pe cărbune până în 2026 și 2029 appeared first on Vox1.ro.

„Până în 2030, Europa are nevoie de o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii, precum și pentru a răspunde la orice agresiune”, se precizează în documentul de șaisprezece pagini, care urmează să fie prezentat liderilor UE în cursul săptămânii viitoare. 

O Rusie „militarizată” reprezintă o „amenințare persistentă la adresa securității europene”, se mai afirmă în documentul dat publicității. 

Pe scurt, în următorii cinci ani, statele-membre trebuie să fie pregătite din punct de vedere al capacităților militare, documentul precizând nouă domenii cheie care trebuie dezvoltate: apărarea antiaeriană și antirachetă, mijloace de sprijin, mobilitate militară, sisteme de artilerie, AI și cibernetică, rachete și muniție, drone și antidrone, luptă terestră și maritimă. Potrivit calendarului, aceste proiecte ar trebui să fie demarate în prima parte a anului viitor. 

De asemenea, această foaie de parcurs prevede alte trei proiecte considerate critice: Eastern Flank Watch, European Air Shield și Defence Space Shield, pe care guvernul UE le dorește aprobate până la finalul acestui an. 

Un alt obiectiv prezentat în documentul Comisiei este ca, până la sfârșitul anului 2027, minimum 40% din achizițiile în sectorul apărării să reprezinte contracte comune, adică de două ori mai multe față de prezent. Totodată, până în 2028, cel puțin 55% din achizițiile de arme trebuie să provină de la companii situate în UE și Ucraina, solicită imperativ Executivul european.

The post UE se pregătește de război. Ce document se află pe masa Comisiei Europene appeared first on Vox1.ro.

La nivel european, aproape 1 din 4 copii, respectiv 19,5 milioane, rămân expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Raportul a fost lansat la o dezbatere în Parlamentul European privind progresele și lacunele politicilor UE (inclusiv Garanția Europeană pentru Copii) și necesitatea investițiilor susținute pentru a rupe cercul sărăciei

The post Salvați Copiii: Peste o treime dintre copiii din România, în risc de sărăcie sau excluziune socială  appeared first on Vox1.ro.