Alegerile parlamentare anticipate olandeze s-au încheiat cu un rezultat care a întrecut așteptările, atât pe cele de la stânga, cât și pe cele de la dreapta eșichierului politic.
Partidul liberal-progresist Democrații 66 (D66) a devenit cel dintâi partid din Țările de Jos, obținând 16,9% din voturi. La cârma câștigătorului alegerilor olandeze se află Rob Jetten, un politician în vârstă de 38 de ani, pe cale să devină primul prim-ministru homosexual declarat din Țara Lalelelor. Cu 0,2% mai puține voturi față de D66 a obținut Partidul pentru Libertate (PVV) condus de veteranul Geert Wilders, foarte cunoscut pentru retorica sa anti-imigrație și favoritul acestei curse.
Atât D66, cât și PVV, au obținut fiecare aproximativ 1,7 milioane de voturi, câte 26 de mandate în viitorul Legislativ olandez. Dacă D66 a cunoscut o ascensiune spectaculoasă, obținând cu 17 locuri mai mult în comparație cu 2023, pentru partidul lui Wilders rezultatul din 29 octombrie a fost echivalent cu o semi-înfrângere, PVV pierzând 11 mandate față de scrutinul anterior.
Pe locul al treilea s-a situat Partidul pentru Libertate și Democrație (VVD), care a obținut 22 locuri în noul Parlament, în timp ce alianța Green-Left-Labour a lui Frans Timmermans va avea 20 de mandate, mult sub așteptări, ceea ce a și provocat demisia fostului vicepreședinte al Comisiei Europene. Cea de-a cincea formațiune care a intrat în noul Legislativ este Apelul Creștin-Democrat (CDA), cu 18 mandate.
În pofida surprizelor, pe de o parte ascensiunea D66, iar pe de alta, rezultatele dezamăgitoare obținute de dreapta populistă, respectiv de alianța stângistă a lui Timmermans, un lucru este cert: fragmentarea scenei politice olandeze continuă.
